Baratki

Asemanarile, cat si diferentele, dintre “Circul” din Stefan cel Mare si Teatrul Giulesti, sunt multe si se intind de-a lungul unei istorii create de miscarile sociale si din pacate si de cele politice.

Circul lui Borcea privind vacanta petrecuta alaturi de Lupescu, care ziceau ei nu se va vedea deloc in arbitrajele lui Dinamo, a semanat cu teatrul, la fel de fals a lui Copos, de zi cu zi, referitor la retragerea sa. Dar aici se opresc asemanarile dintre cele doua cluburi, asemanari ce raman la nivel de conducatori.
Pentru ca atunci cand vine vorba de jocul de fotbal, a lui Dinamo, nu este decat un circ de prost gust cu un bufon pe post de arbitru si cu bieti saltimbanci pe post de jucatori. Jucatori ce se viseaza de ani de zile in Liga Campionilor, iar din cauza reveriei lor uita sa joace mai intai de toate in Liga din Romania. Pe de alta parte, fotbalul practicat de Rapid, este transpunerea in iarba a muncii unor artisti sprijiniti de sudoarea unor oameni dispusi sa care pianul. In spatele acestora sta un regizor constient de ceea ce a insemnat si inseamna spiritul Giulestiului.
Iar aceasta alaturare, ce tine mai degraba de o mana divina, a circului cu o echipa si a teatrului cu cealalta nu tine de azi sau de ieri.. ci chiar de la infiintarea celor doua cluburi si au continuat sa fie intr-o stransa legatura pana in prezent.
Inceputul clubului comunist Dinamo, a fost un adevarat circ, cu adevarate acrobatii ce nu tineau de dreptungiul verde ci mai degraba de patratul maroniu al birourilor ce apartineau celor care imparteau titlurile intr-o epoca gri ce nu avea nimic in comun cu gloriosul auriu atribuit acelor vremuri.

Giulestiul s-a nascut din boemia oamenilor doritori de spectacol. Piesele puteau fii comedii sau drame. Niciodata nu puteai sa stii finalul, chiar daca pentru unii credeau ca este evident. Si toata aceasta nebunie, acest simt al realului a atras din ce in ce mai multi oameni.
In timp ce unii continua tristul circ cu diverse accidentari pentru a nu isi trimite oamenii pe la loturile nationale sau pentru eventuale surprize expirate, ceilalti isi vad de treaba in incercarea de a duce mai departe spiritul unor reprezentatii care sa placa ochiului.
Dar asa a fost mereu, unii cu circul, iar altii cu spectacolul. In final, noi aplaudam artisti iar ei doar niste circari.