Baratki

Pentru ca traim intr-o lume in care multi se plang dar nimeni nu vine cu solutii, ma gandeam sa fac un prim pas si sa imi dau cu presupusu cum ar putea sa arate mai bine galeria cu un minim de efort si fara sa riscam zeci de suspendari si amenzi.
Si ce e mai frumos e ca nici nu trebuie sa invatam ceva nou. Trebuie doar sa ne intoarcem un pic la originile celei mai frumoase galerii pe care a vazut-o Giulesti-ul. Trebuie sa mai spun ca imi plac mult tortele, dar atata timp cat nu invatam ca nu avem voie sa le aruncam in teren sau in galeria adversa, este de preferat sa nu le mai folosim.
Dar nimic nu ne impiedica sa folosim esarfe sau fulare. Cum se vede o peluza sau o tribuna plina de oameni care tin deasupra esarfe sau fulare? Este un tablou pe care ni-l dorim toti sa il avem in casa. Ce ne impiedica sa venim cu acele goarne cu care sa readucem suieratul de locomotiva in Giulesti? Am uitat ca suntem o echipa ceferista?
Trebuie sa retinem un lucru. Cel mai important pentru echipa este sa iti auda incurajarile. Iar ca galerie principala arma trebuie sa fie vocea si in principal armele auditive. Trebuie sa ne facem auziti mai mult.
Aplauzele si cantecele ar trebui sa devina principala noastra arma. Nu tortele aruncate pe teren sau in adversari, nu ruptul scaunelor sau luptele cu Jandarmeria.
Sunt prea multi care vor sa poarte razboaie si riscam sa transformam sloganul “Singuri impotriva tuturor” in “Singuri impotriva noastra”.
Sa rezumam : esarfa sau fular, voci la unison, aplauze, goarne, tricouri si eventual alte accesorii rapidiste si va asigur ca vom fi respectati si aplaudati.

Dupa o victorie care ne-a dat mari sperante pentru finalul de an, cea din Stefan cel Mare, iata ca a venit aceasta lovitura in moalele capului care ne-a adus aminte ce inseamna Rapid : de la extaz la agonie este doar un pas. Tot el insa ne-a invatat ca si drumul invers poate fi strabatut la fel de rapid. Pana atunci insa sunt curios ce v-a deranjat cel mai mult la meciul cu UTA?
O sa incerc sa ofer si eu cateva exemple, cele care mi-au venit mie in minte. Va invit sa le comentati, sa aduceti si voi exemplele voastre si sa dam frau liber discutiilor.

Atitudinea jucatorilor.
Parca mai mult ca niciodata a durut aceasta pasivitatea a jucatorilor rapidisti. Dupa ce in meciul cu dinamo am vazut agresivitate si pressing avansat acum am vazut doar multe momente in care jucatorii nostrii dadeau impresia ca si daca vor juca 3 zile nu vor reusi sa inscrie, momente in care pareau cuprinsi de somnolenta profunda. Singurul care a facut nota discordanta a fost, din nou, Bozovici.

Tactica dezastruoasa a lui Rednic.
Rapid a aparut, din punct de vedere al tacticii, ca o echipa de pluton si nicidecum ca una cu pretentii la titlu. Mingi bubuite pe pivotul Boya, care a avut rolul de a prelua tot timpul cu om in spate si a incerca sa distribuie baloane. Abia pe final Rapid a inceput sa puna mingea jos si atunci au aparut si ocaziile de gol. Restul timpului a parut ca Rapid joaca mai mult la intamplare.

Gafele lui Coman si Cesinha
Din pacate si eroii au zile in care devin simpli pamanteni. Daca Dani a fost de atatea ori salvatorul echipei si a dat siguranta apararii (este stiut faptul ca fundasii Rapidului joaca cu mai multa incredere cand il au pe Coman in poarta) iata ca a venit si momentul unei gafe monumentale. Acesta este unul din blestemele portarilor : orice gafa se transforma aproape sigur in gol pentru adversari. Cesinha, dupa o executie de generic cu o etapa inainte, a “reusit” sa rateze de la 11 m. Dar ce mari fotbalisti nu au ratat in momente si mai importante?

Asadar, invitandu-va sa comentati cele scrise de mine, va invit sa adaugati si parerile voastre daca v-a mai deranjat ceva la acest meci.

Nu imi permit sa vorbesc in numele unei galerii. In primul rand pentru ca nu sunt liderul ei si in al doilea rand pentru ca in mare parte nu ma identific cu multi din cei care formeaza galeria in acest moment. Imi voi permite sa imi prezint scuzele in numele a mai multor suporteri care impartasesc acelasi ganduri ca si mine.
Ciudat cum o galerie care crede (mai crede?) in simboluri mai mult decat orice alta galerie a ajuns sa recurga la astfel de fapte. Indiferent ca vorbim de unii dintre cei mai mari rivali, in cazul de fata dinamo, nu aveam voie sa ne lansam la asemenea injurii la adresa unui simbol decedat pe terenul de fotbal. Asa cum bine puncta cineva pe forum, cum ar fi dragii mei daca ar veni rivalii si ne-ar injura simbolurile ce au trecut in nefiinta? Cum v-ati simti? Nu vi s-ar parea cea mai josnica fapta? Indiferent de conjunctura, asa ceva nu se face. Este o regula de bun simt ce nu trebuie incalcata sub nicio forma. Chiar nu sunteti constienti cat rau puteti sa faceti cu astfel de strigari? Injurand un om mort va simtiti mai barbati?
Repet, in ciuda faptului ca nu am dreptul sa vorbesc in numele intregii galerii, din partea celor cu bun simt, care stiu cum e sa crezi intr-un simbol, care stiu cum e sa iubesti un simbol, as dori sa prezint sincere scuze.

De ce sa ma mai chinui sa fac rost de un bilet ca sa intru pe Stefan cel Mare? Mai ales dupa episodul ghencea? Mai ales dupa ce vad meci de meci in tribuna din Giulesti? Flegme, injuraturi si lo lo lala-uri ce tin mai degraba de guta? De ce sa ma risc la o torta in cap? De ce sa pierd o duminica atunci cand as putea sa o petrec alaturi de rude departe de tot ce inseamna mizeria din fotbalul romanesc? De ce sa mai strig pentru niste jucatori falsi care nu stiu ce inseamna Rapid? De ce sa fiu alaturi de creatia unui comunist care se vrea a lupta impotriva unor comunisti? De ce?
Pentru ca Rapid m-a scos din anonimitate. Pentru ca Rapid mi-a dat un tel in viata. Pentru ca Rapid m-a facut sa fiu viu. Pentru ca Rapid mi-a stricat week-end-uri dar mi le-a daruit si pe cele mai frumoase. Pentru ca Rapid mi-a dat ocazia sa cunosc oameni minunati, pentru ca el mi-a dat o mandrie aparte. Pentru ca el m-a facut sa vad spectacol atunci cand el apare si sa mi se faca sila si mai mare de falsitate.
O sa incerc sa fiu alaturi de el, nu pentru jucatori, nu pentru Copos, nu pentru rednic, nu pentru Fane, Nu Nu NU!, doar pentru el. Ii datorez macar atat. Si nu mi-a mai ramas decat sa cred ca mai sunt multi ca mine, care sa creada in el si sa lase la o parte orice altceva si sa mearga alaturi de el pana in panzele albe, pentru ca miracolele apar atat de rar si este pacat sa le vedem cum dispar.

P.S. Ce am scris cu litere mici, am considerat ca asa merita.