Baratki

Blogul unui suporter. Doar atat veti gasi aici. Viata Rapidului vazuta prin ochii unui om caruia ii place spectacolul, nebunia in sensul bun al cuvantului. La Rapid am gasit exact acea stare care ma face sa ma simt mai viu.

Duc o viata banala, Rapid este scurt-circuitul meu. Cu extazul si agonia sa. Stiti cat de fericit am fost la acel 3-3 de la Galati? Am fost poate unicul rapidist fericit, pentru ca traiam un episod dupa croiala Rapidului. Fara astfel de episoade Rapid nu ar mai fi Rapid.

Indiferent de schimbarile pe care le aduce timpul voi ramane mereu sustinatorul spectacolului, fie el si unul boem ce nu aduce rezultate.

Puteti sa imi spuneti ca fara rezultate nu am avea sponsori puternici si implicit nici bani cu care sa aducem jucatorii care sa creeze spectacol. Nu la asta ma refer eu. Ma refer la a nu uita pentru ce a fost inventat fotbalul. Pentru a fi un spectacol. Nu pentru a cumpara echipele adverse, nu pentru a cumpara arbitrii. Nu pentru a veni la televizor la emisiuni obscure si a demonstra ca fanta de lumina scoate jucatorul dintr-un off-side evident.

Daca ar veni cineva la mine si m-ar pune in ipostaza sa aleg intre o echipa campioana an de an dar care sa nu mai aiba nimic din farmecul Rapidului si una care sa fie vicecampioana sau echipa de podium dar sa aiba acesta nebunie a Giulestiului, as alege ce deja am ales. Puteti sa ma considerati un om cu o gandire mediocra, puteti sa imi reprosati faptul ca nu sunt idealist si nu imi doresc o echipa campioana cu spiritul Giulestiului, asta si pentru ca am incetat sa mai visez in printi frumosi.

Vise insa mai am, iar Rapidul este unul dintre ele, Rapid este (asa cum bine sustine Glasul rotilor de tren) un greiere care canta mereu iluzia ca fotbalul nostru ar putea fi mai bun decat este.